Formular Cult 1

11 ian.

http://www.insse.ro/cms/ro/content/statistica-culturii

 

Reclame

Oferta ANBPR

8 dec.

OFERTA_ANBPR_2016

 

Strategia de Dezvoltare a Sistemului Județean Gorj de Biblioteci Publice

8 dec.

 

 

 

Conținut:

 

  1. Contextul organizarii si aplicării procesului de planificare strategică a sistemului de biblioteci publice a judetului Gorj 3
  2. Metodologia aplicării procesului de planificare strategică. 4

2.1.       Definirea domeniului exercițiului de planificare strategică. 7

  1. Situația existentă – analiza mediului intern. 7

3.1.       Prezentarea situatiei existente a sistemului de biblioteci publice a judetului Gorj 7

  1. Situația existentă – analiza mediului extern. 13

4.1.       Analiza potentialului de dezvoltare a a sistemului de biblioteci publice a judetului Gorj ca instrument durabil de sustinere a dezvoltarii locale si judetene. 13

4.2.       Oportunitati si pericolele care pot afecta dezvoltarea sistemului de biblioteci publice a judetului Gorj din erspective BJG.. 15

4.3.       Centralizarea concluziilor analizei situației existente (Analiza SWOT). 17

4.4.       Rezultatele exercitiului de definire și prioritizare a problematicii sistemului de biblioteci publice a judetului Gorj 21

  1. Definirea și proiectarea elementelor de planificare strategică (pentru perioada 2014 – 2020). 22

5.1.       Misiunea și rolul BJG.. 22

5.2.       Un sistem de referință pentru viziunea BJG.. 22

5.3.       Viziunea BJG.. 23

5.4.       Obiectivele strategice ale dezvoltării sistemului BJG.. 23

5.5.       Obiective specific și măsurile de intervenție ale BJG.. 24

  1. Planul de Acțiuni al BJG.. 28
  2. Aranjamente instituționale pentru implementarea strategiei BJG.. 35
  3. Monitorizare și evaluare a implementării strategiei BJG.. 36
  4. Concluzii și impresii ale procesului participativ de planificare strategică. 38
  5. Anexe. 41

 

 

1.     Contextul organizarii si aplicării procesului de planificare strategică a sistemului de biblioteci publice a judetului Gorj

 

Sistemul de biblioteci publice din judeţul Gorj este constituit din biblioteca judeţeană, 62 biblioteci comunale, Bibliotecile orăşeneşti Bumbeşti Jiu, Novaci, Tismana, Turceni, Târgu Cărbuneşi şi Ţicleni şi Biblioteca Municipală Motru. Viabilitatea acestuia, adaptarea la schimbările ce se produc în mediul extern sunt asigurate de relaţia partenerială ce se dezvoltă între membrii sistemului, Bibliotecii Judeţene Christian Tell Gorj revenindu-i rolul de catalizator.

Legea 334/2002 a bibliotecilor, republicată, cu modificări și completări, art. 28, lit. b stabilește în sarcina Bibliotecii Județene să coordoneaze activitatea bibliotecilor publice de pe raza judeţului în care îşi desfăşoară activitatea, prin acţiuni specifice de îndrumare şi de evaluare, prin proiecte, programe şi activităţi culturale, precum şi acţiuni de îndrumare profesională; asigură aplicarea unitară a normelor biblioteconomice şi a legislaţiei în domeniu şi coordonarea aplicării strategiilor şi programelor de automatizare a activităţilor şi serviciilor acestor biblioteci.

Dezvoltarea unui plan strategic de dezvoltare a sistemului de biblioteci publice din județul Gorj se subscrie reglementărilor legislative la nivel național, regional și local – Strategia națională pentru dezvoltare durabilă a României, orizonturi 2013-2020-2030, Strategia și planul de dezvoltare regională pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia 2007-2013, Strategia de dezvoltare durabilă a județului Gorj pentru perioada 2011-2020.

 

Procesul național de planificare pentru perioada 2014 – 2020. România se apropie de sfârșitul perioadei de planificare strategică 2007-2013 și se pregătește pentru perioada 2014-2020. Anul 2012 este anul de start al procesului de planificare declanșat de Ministerul Afacerilor Europene prin Memorandumul „Aprobarea acţiunilor şi documentelor privind pregătirea accesării şi implementării fondurilor europene în perioada 2014-2020”, care vizează orientările metodologice pentru programarea fondurilor europene destinate unei dezvoltări inteligente, durabile şi inclusive pentru perioada de planificare 2014-2020, în acord cu obiectivele Strategiei Europa 2020.

Programul național Biblionet – ”Lumea în biblioteca mea” este una dintre cele mai importante investiții într-o intervenție de anvergură pentru facilitarea accesului public la Internet și construirea unui sistem durabil de biblioteci publice moderne în România. Biblionet este finanțat de Fundația Bill & Melinda Gates și se derulează pe o perioadă de 5 ani prin Fundația International Research & Exchanges Board (IREX).

Biblionet este un parteneriat între IREX, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Fundația EOS (Educating for an Open Society), Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), Intuitext și bibliotecile publice românești.

Obiectivul programului Biblionet este de a facilita accesul populației la mijloacele tehnologiei informaționale. Prin intermediul programului, peste 2.000 de biblioteci publice din România vor primi calculatoare pentru accesul publicului la Internet printr-un proces de selecţie competitivă şi peste 3.500 de bibliotecari vor participa la cursuri de formare pentru a putea utiliza la maximum potenţialul noilor resurse tehnologice în beneficiul comunităţii.

În acest context, se doreşte ca bibliotecarii să fie capabili să conceapă şi să implementeze servicii şi activităţi eficiente în beneficiul comunităţii, prin identificarea nevoilor comunităţilor din care fac parte şi a intereselor tuturor actorilor locali, judeţeni şi naţionali şi prin atragerea resurselor locale disponibile. Este crucial ca bibliotecarii să poată face parteneriate strategice pentru a canaliza resursele şi a multiplica efectele pozitive, astfel încât să poată fi văzuţi ca parteneri importanţi pentru planurile de dezvoltare comunitară.

Din 2010 în județul Gorj se implementează Programul Biblionet, beneficiarii direcți fiind bibliotecile publice care și-au îmbunătățit infrastructura, grație generoasei donații de computere, softuri și echipamente periferice destinate diversificării serviciilor și accesului public la internet și bibliotecarii publici ale căror competențe profesionale s-au dezvoltat, datorită programelor de formare profesională oferite de program. Toate acestea au condus la atingerea unei noi dimensiuni a profesiei de bibliotecar, mult mai aplecată spre nevoile comunității deservite, practicanții acestei profesii fiind oamni conștienți și responsabili de misiunea lor care contribuie la îmbunătățirea calitatății vieții gorjenilor. Rețeaua bibliotecilor publice beneficiare ale Programului Biblionet a fost creată și consolidată de Biblioteca Județeană Christian Tell Gorj căreia îi revine sarcina de a menține și dezvolta beneficiile programului în întregul sistem județean de biblioteci publice.

Participarea membrilor echipei Bibliotecii Județene Christian Tell Gorj la Atelierul de consultare a beneficiarilor programului Biblionet din 16-17 mai 2012 susținut de IREX cu sprijinul celor doi consultanți a condus la luarea deciziei de a declanșa procesul de planificare strategică pentru sistemul județean de biblioteci publice din Gorj, utilizând metoda participativă, scopul fiind consultarea tuturor părților interesate, atât primare, cât și secundare, pentru a putea răspunde nevoilor reale ale comunității.

2.     Metodologia aplicării procesului de planificare strategică

 

Metodologia de aplicare a procesului de planificare strategică a fost definită în cadrul atelierului de consultare a beneficiarilor programului ”Biblionet”, susținut la Brașov în perioada 16 – 17 mai 2012, în sala de conferinţe a Bibliotecii Judeţene. La acest eveniment au participat 15 persoane: 3 directori de Biblioteci Judeţene, 4 metodişti şi 4 formatori din Biblioteci judeţene, 4 bibliotecari locali. Ca urmare a acestui atelier, a fost editat și difuzat tuturor participanților un raport intitulat ”Dezvoltarea Planurilor Strategice pentru Sistemele de Biblioteci Județene”, în care este detaliată metodologia de aplicare a întregului proces de planificare strategică. Din acest raport reproducem mai jos schema generală și etapele parcurse de către echipa gorjeană, inclusiv etapa 2: ”Atelierul pentru Definirea Planului Strategic”.

(Schema procesul de planificare strategică, susținut de programul Biblionet)

Etapa 01. Pre-planificare – organizarea procesului de planificare

Conducerea Bibliotecii Județene ”Christian Tell”, Târgu Jiu (numită în continuare BJG), a emis Decizia nr. 46 din 09 iulie 2012, prin care instituția își asumă public responsabilitatea inițierii și coordonării exercițiului de planificare strategică pentru perioada 2014 – 2020 a Sistemului Județean de Biblioteci Publice a județului Gorj.

Este de remarcat și apreciat la justa sa valoare faptul că BJG este reprezentata primului sistem județean de biblioteci publice din România care și-a asumat responsabilitate inițierii și derulării unui proces participativ de planificare strategică.

Acestă decizie, conține toate elementele de organizare (pre – planificare) a procesului de planificare strategică: (1) planificarea etapelor – calendarul orientativ (schema GANTT) al derulării procesului de planificare, (2) resursele interne alocate, (3) elementele de facilitare a participării și (4) de informarea publică (strategia de marketing) pe baza analizei părților interesate.

Etapa 02. Pre-planificare – lansarea procesului de planificare

Această etapă fost susținută de către conducerea și echipa procesului de planificare a BJG, prin diseminarea formală și informală a conținutului Deciziei BJG la nivelul tuturor părților implicate primar (angajații sistemului județean de Biblioteci Publice) și secundar (parteneri publici administrativi și sectoriali și parteneri privați din societatea civilă și mediul de afaceri, de la nivelul județul Gorj).

 

Etapa 1 – Elaborarea profilului Sistemului de Biblioteci Publice din județul Gorj.

Ca urmare a parcurgerii celor două faze ale etapei de pre – planificare, în data de 13 iulie 2012, a fost organizată la Târgu Jiu, prima întâlnire de lucru dintre echipa BJG cu consultantul IREX pentru identificarea:

–          Indicatorilor cantitativi de monitorizare, evaluare și raportare a stării sistemului județean de biblioteci publice, pe tipuri de resurse: (1) fizice – infrastructură, (2) umane – structura de personal, (3) sociale – relațiile interne din cadrul sistemului județean de biblioteci publice și externe dintre acest sistem cu beneficiarii lui, colaboratori și parteneri, cu nivelele de decizie superioare, (4) financiare – balanța venituri/ cheltuieli, surse de finanțare publice și accesul la alte tipuri de finanțări,

–          Modalitățile de evaluare calitativă a acestor indicatori, de către părțile implicate în proces,

–          Aspecte logistice ale modului de colectare, validare, prelucrare și de prezentare, diseminare a rezultatelor primei etape de planificare (evaluarea resurselor necesare, în special a timpului necesar parcurgerii etapei în condițiile constrângerilor date de alocarea unor responabilități multiple resurselor umane implicate și a perioadei de austeritate financiară).

Rezultatele acestei etape sunt prezentate în capitolul 3 Situația existentă – analiza mediului intern.

Etapa 2 – Organizarea și susținerea Atelierului ”Definirea Strategiei de Dezvoltare a Sistemului Județean de Biblioteci Publice”

Echipa BJG de coordonare a procesului de planificare strategic în parteneriat cu Programul Biblionet a parcurs această etapă prin organizarea și susținerea la Târgu Jiu, în perioada 13 – 14 noiembrie 2012, a atelierului ”Definirea Strategiei de Dezvoltare a Sistemului De Biblioteci Publice Judeţene Gorj” cu participarea a 23 de persoane reprezentând părțile implicate identificate la nivel local, județean, regional și național.

Desfășurarea atelierul a respectat instrucțiunile metodologice asumate de către beneficiarii Programul Biblionet. Atelierul a fost condus de către echipa BJG de coordonare a procesului de planificare strategică.

Rezultatele atelierului sunt prezentate în capitolele dedicate care urmează.

 

 

2.1.          Definirea domeniului exercițiului de planificare strategică

Pentru oricare proces de planificare strategică, este nevoie de definirea apriori a domeniului de analiză. În conformitate cu opinia beneficiarilor programului ”Biblionet”, definită formal în cadrul atelierului de inițiere a procesului de planificare strategică, susținut la Brașov în perioada 16 – 17 mai 2012, principalele elemente ale domeniului planificării strategice a fost definit astfel:

–          Scara: județeană – sistemul județean de biblioteci publice,

–          Poziția în ierarhia documentelor de planificare: document pentru fundamentarea unei politici de dezvoltare a subsectorului: ”Biblioteci și Lectură publică”, a sectorului: ”Cultură”, din domeniul: ”Social”, pentru nivelul județean.

–          Tipul documentelor finale: Strategie și Plan de Acțiuni.

–          Teritoriul care va fi acoperit sau „amprenta”: Județul Gorj.

–          Domeniul care ar putea fi afectat de implementare (respectiv, zona de impact): (1) administrativ – local (bibliotecile municipale, orășenești și comunale din județul Gorj), (2) sectorial – regional (sisteme județene de biblioteci publice din regiune) și național (sisteme județene de biblioteci publice județene din alte regiuni; politici, programe specifice ale Ministerului Culturii și Patrimoniului Național)

–          Intervalul de timp în care se vor implementa documentele de planificare strategică şi elementele lor (durata de viaţă): Strategia 7 ani (2014 – 2020), Planul de Acțiuni (anual).

 

3.     Situația existentă – analiza mediului intern

3.1.          Prezentarea situatiei existente a sistemului de biblioteci publice a judetului Gorj

Situaţia actuală a sistemului de biblioteci publice gorjene este reflectată în datele

din statistice anuale . O imagine a stării de fapt la zi e prezentată şi din centralizarea datelor obţinute prin aplicarea unor chestionare .

 

Ce ne spun statisticile

S-au luat în calcul anii :

  • 2008 – înainte de perioada de criză,
  • 2010 – anul intrării judeţului Gorj în programul Biblionet,
  • 2011 – anul anterior, cu ultimele date statistice transmise.

 

Abrevieri folosite:

  • BJ – Bilbioteca Judeţeană Gorj
  • BO – biblioteci municipale şi orăşeneşti
  • BC – biblioteci comunale

 

                                                                

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Deşi se observă o uşoară scădere faţă de 2008, mărimea colecţiilor este în creştere, dar nu respectă cerinţele Legii bibliotecilor în cazul BO şi BC. Creşterea colecţiilor la BC şi BO se realizează în special prin donaţii de la BJ şi alte surse, sumele prevăzute în bugetele locale pentru achiziţie de carte sunt ori din start sub cerinţele legale, ori sunt dirijate spre alte capitole de cheltuieli , astfel bugetul efectiv consumat pentru achiziţia de documente de bibliotecă este foarte mic. În acelaşi timp preţul mediu de achiziţie al documentelor de bibliotecă este în permanentă creştere.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Programul Biblionet a însemnat pentru bibliotecile publice, în special pentru BC, un salt semnificativ înainte, prin centrele de calculatoare cu accesc public şi prin creşterea pregătirii profesionale a bibliotecarilor. Accesul la tehnologie pentru bibliotecile mici este un pas important pentru dezvoltarea unor servicii noi şi pentru creşterea accesului la informaţie pentru public. Cu o contribuţie de peste 1.200.000 lei pentru bibliotecile publice gorjene , Biblionet este cea mai importantă investiţie în echipamente şi pregătirea bibliotecarilor.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Rămâne ca o problemă nererezolvată dotarea bibliotecilor gorjene cu calculatoare şi cu softuri de bibliotecă pentru personalul bibliotecilor.

 

 

 

 

 

 

 

 

Apariţia serviciilor moderne de bibliotecă a dus la o creştere a utilizatorilor de bibliotecă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Creşterea numărului de utilizatori noi înscrişi arată că membrii comunităţilor folosesc bibliotecile pentru rezolvarea problemelor personale. Percepute mult timp doar ca un depozit de carte, loc de păstrare şi împrumut al cărţilor de literatură (beletristică) , bibliotecile publice îşi afirmă din ce în ce mai pregnant rolul de loc acces la informaţie de uz general, cu colecţii ce acoperă toate domeniile din universul cunoaşterii. Prin programele de educţie non formală. prin evenimentele culturale găzduite, utilizatorii bibliotecilor publice îşi găsesc răspuns la problemele lor, simt că biblioteca publică este soluţia facilă pentru rezolvarea unor diverse probleme de informare.

Numărul tranzacţiilor de împrumut şi al vizitelor la bibliotecă reflectă faptul că, deşi există un divers număr de canale spre informaţie, bibliotecile publice au un rol de prim rang.

 

 

 

 

 

 

 

 

Calculatoarele cu acces public din cadrul programului Biblionet au ajutat membrii comunităţilor gorjene să-şi rezolve probleme personale diverse. La biblioteca publică cetățenii reușesc să rezolve probleme legate de educație, găsirea unui loc de muncă, sănătate, agricultură, calificare profesională, comunicare cu rudele, etc (Anexa 3). Este o dovadă că biblioteca publică ajută administrația locală și județeană să-și atingă obiectivele de dezvoltare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Calitatea şi diversitatea serviciilor depind de personalul existent în biblioteci. Datorită constrângerilor legale apărute în urma OUG 63/2010 situaţia acoperirii numeric cu personal este îngrijorătoare.

Nivelul studiilor este în continuă evoluţie, personalul bibliotecilor gorjene apare preocupat de absolvirea unor forme de învăţământ superior.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Personalul administrativ şi de întreţinere lipseşte la bibliotecile orăşeneşti şi comunale.

Structura personalului bibliotecilor 2011

Personal Tip biblioteca Total F Cu norma intreaga Cu norma partiala Studii superioare Studii medii/

alt nivel

Total F Total F Total F Total F
de specialitate BJ 28 24 28 24 27 23 1 1
BO 14 14 14 14 9 9 5 5
BC 54 47 53 46 1 1 32 27 22 20
administrativ BJ 4 3 4 3 2 2 2 1
BO
BC
de intretinere BJ 3 2 3 2 3 2
BO
BC
Total BJ 35 29 35 29 29 25 6 4
BO 14 14 14 14 9 9 9 9
BC 54 47 53 46 1 1 32 27 22 20

 

Personal Tip biblioteca Total F Sub 25 ani 25-49 ani 50-64 ani 65 ani si peste
Total F Total F Total F Total F
de specialitate BJ 28 24 21 18 7 6
BO 14 14 8 8 6 6
BC 54 47 1 1 43 38 10 8

–             Legenda: F – feminin

4.     Situația existentă – analiza mediului extern

4.1.          Analiza potentialului de dezvoltare a a sistemului de biblioteci publice a judetului Gorj ca instrument durabil de sustinere a dezvoltarii locale si judetene

Prezentarea oportunităților de dezvoltare Sistemul de biblioteci publice a județului Gorj, a fost abordată din două perspective:

  1. Financiară – pe baza unei analiza cost – beneficiu (an de referință 2011), având ca grup țintă principalul partner strategic al BJG, ordonatorul principal de finanțare și autoritate județeană în domeniul dezvoltării teritorial – administrative: Consiliul Județean Gorj,

Conform acestei analize:

  • Bibliotecii Județene Gorj i s-a alocat în anul 2011 un buget de 216.820 lei,
  • Populația județului Gorj era (anul 2011) de 308 locuitori,
  • Prin urmare Bugetul Bibliotecii Județene Gorj / locuitor al județului Gorj a fost de 16,08 lei / locuitor.

 

Gradul de utilizare a serviciilor BJG în anul 2011 (an cu 255 zile de lucrătoare) a fost următorul:

– 117.930 oameni au vizitat biblioteca, (2.267 pe săptămînă, 462 pe zi);

– 233.875 documente au fost consultate, (44.976 pe săptămînă, 917 pe zi);

– 8745 oameni au utilizat CAP pentru accesul la Internet.

 

Dacă rezidenţii ar fi trebuit să cumpere produsele şi serviciile pe care le-au consumat la bibliotecă ar fi plătit peste 6.225.142 lei (la prețurile echivalente produselor și/ sau serviciilor furnizate de către BJG, pentru anul 2011).

Beneficiul comunităţii locale a fost dat de utilizarea gratuită a resurselor bibliotecii.

În aceste condiții pentru fiecare 1 leu cheltuit de la buget pentru Biblioteca Judeţeană Gorj, comunitatea locală a primit înapoi 5 lei.

 

 

 

  1. Socio – economică, pe baza unor date extrase din articole de presă sau rapoarte ale unor autorități publice, corelate cu noile servicii ale BJG de dezvoltare a capacității de a-și asuma rolul de partener strategic al dezvoltării durabile județene:

Obiceiurile de lectură la români – 22% dintre români recunosc că nu citesc deloc.

Surse de procurare a cărţilor, în afara cumpărării – cititorii care nu cumpără cărți mărturisesc că fie recitesc volumele pe care le au în biblioteca personală (44%), fie împrumută cărți de la prieteni sau cunoștințe (43%), fie le primesc cadou (18%), doar 15% le împrumută de la biblioteci.

 

Consecinţa 1: Social – portretul robot al candidatului respins la examenul de bacalaureat :

  • mari carențe culturale,
  • lipsa lecturii,
  • deficiențe de exprimare,
  • incapacitatea susținerii prin argumente a unor opinii.

 

Consecința 2: Social – criminalitate/ asistență socială:

”Eveniment – Şi-a omorât femeia, lăsând patru copii orfani: Încă o crimă oribilă şochează Gorjul, după ce un bărbat din Stoina şi-a luat iubita la pumni şi picioare şi nu s-a oprit din lovituri până când nu a lăsat-o lată pe jos. … neţinând cont că totul s-a întâmplat sub privirile înspăimântate ale celor patru copii pe care cei doi îi aveau. Acum mama merge în mormânt, tatăl la puşcărie, iar copiii într-un orfelinat în care vor sta până vor deveni majori. ….Ion Vasile…”.

 

Consecința 2 – Economic/ educația antreprenorială – locuri de muncă:

În Oltenia, din 1990 și pînă acum, a apărut o firmă la 12 locuitori, față de una la 9 în Regiunea Vest, una la 8 în Nord-Vest sau una la 4,6 în București. Din păcate, conducem şi în clasamentul eșecurilor antreprenoriale : 40 % din firmele înființate în ultimii 20 de ani au fost radiate.

Unde nu există nici antreprenori, nici investitori, consecințele nu întârzie să apară, în primul rînd la nivelul pieței muncii. În Oltenia doar un cetățean din zece are loc de muncă (față de unu la patru în Vest).

Angajatorii care au creat cele mai multe locuri de muncă de-a lungul timpului în judeţul Gorj, rămân tot societăţile de stat care fie activează în minerit, fie în producţia de energie electrică.

De peste 22 de ani, nicio companie privată nu a reuşit să urce pe primele locuri în topul celor mai mari angajatori.

De altfel, atât companiile private nou create în ultimii ani, dar şi cele care activează pe piaţa din judeţul Gorj de mai bine 15 ani depind în mare parte de aceste societăţi de stat.

 

Pentru toate aceste probleme structurale ale societății gorjene, BJG a identificat într-o manieră participativă și propune soluții durabile, pe termen lung, descrise în capitolele următoare.

 

4.2.          Oportunitati si pericolele care pot afecta dezvoltarea sistemului de biblioteci publice a judetului Gorj din erspective BJG

Analiza mediului extern Sistemului județean de biblioteci publice a permis identificarea neexclusivă a unui set de oportunități și pericole care pot facilita/ frâna procesul de dezvoltare a serviciilor BJG. Acestea sunt:

 

Oportunități:

 

  • Buna guvernare:
  • Existența unor obiective tematice ale politicilor de rang superior (ex. politica de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020):
  • îmbunătăţirea accesului şi a utilizării, precum şi creşterea calităţii tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor,
  • Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei – investiţiile în educaţie, competenţe şi învăţarea pe tot parcursul vieţii,
    • Implementarea e-guvernării – acces gratuit la computere și internet prin bibliotecile publice pentru accesarea și completarea aplicațiilor,
    • Amplasarea bibliotecilor publice în proximitatea instituţiilor de învăţământ, parteneriate încheiate cu aceste instituţii sau cu organizații neguvernamentale având ca grup țintă elevii și studenții, în special a celor proveniți din grupuri sociale dezavantajate (necesare mai ales din perspectiva rezultatelor îngrijorătoare de la Bacalaureat).

 

  • (Echitate socială) percepția/ imaginea publică a rolului social al bibliotecii (ca cea mai importantă sursă de educație informală personală):
  • Aproximativ 70 % din populaţie consideră că biblioteca este necesară (Barometru Cultural 2009, Sondaj Curs 2010 – procente similare pentru cei care consideră că închiderea bibliotecii ar avea un impact negativ asupra comunității și asupra lor personal),
  • În percepţia comunităţii biblioteca este locul cel mai răspândit unde se poate consuma cultura (barometre culturale 2007, 2009),
  • Îmbunătăţirea imaginii bibliotecii, mai ales în mediul rural după implementarea Programului Biblionet,
  • Utilizatorii bibliotecilor publice din județ (biblioteci aflate în Programul Biblionet – mediul rural și mic urban) consideră că imaginea bibliotecii s-a îmbunătățit, biblioteca oferă servicii moderne și este mai utilă de cînd oferă servicii internet)
  • Frecvența vizitelor la biblotecă este într-un trend ascendent, mai ales de când oferă servicii IT (acces gratuit la computere, internet)
  • 47 % din utilizatorii bibliotecilor publice din județ folosesc internetul de cînd acesta a fost oferit de biblioteci,
  • Serviciile bibliotecilor publice sunt utilizate de copii și tineri în proporție de peste 70 %,
  • Disponibilitatea adolescenților de a voluntaria pentru proiectele bibliotecii (Ceianărie 2010-2011),
  • Adolescenții ar veni la bibliotecă dacă ar avea un spațiu destinat lor pentru proiectele proprii, daca ar primi sfaturi pentru carieră de la profesionaiști în domeniu, dacă spațiul ar fi mai modern,
  • 81 % din utilizatorii serviciilor bibliotecilor publice au rezolvat probleme personale – educație, comunicare facilă cu rudele aflate în străinătate, probleme medicale, găsirea unui loc de muncă, legislație, cursuri de calificare,
  • Utilizatorii bibliotecilor publice își satisfac necesarul de informație prin intermediul internetului (25 %), de la TV (23 %), din cărți, publicații (25 %),
  • internetul în bibliotecă este preferat de cei cu vârste cuprinse între 15-34 ani, locuitori ai oraşelor mijlocii (30-100 000 locuitori), au cele mai mari venituri pe membru de familie,
  • Non-utilizatorii bibliotecilor nu își iau informația din alte surse (7% din internet), însă acuză lipsă de timp și faptul că nu le place să citească (20 %).

 

  • Creștere economică (biblioteca cea mai importantă sursă de educație informală a adulților: formare profesională și antreprenorială):
  • Utilizatorii vor ca biblioteca să ofere servicii/informații despre educație, servicii bancare, medicale, piața muncii, legislație și într-o mică măsură activități culturale,
  • Utilizatorii ar schimba la bibliotecă spațiile și dotările (36 %), achiziția de cărți (19 %), acces online/aplicații (10 %),
  • Reducerea pe fondul crizei economice a posibilităţilor populaţiei de a cumpăra carte, filme, muzică,
  • Prin bibliotecile publice s-au accesat subvențiile acordate prin APIA.

 

  • Educaţia tehnologică a publicului (TIC – tehnologia informaţiei și comunicării):
  • Alianţa Digitală pentru România – platformă multisectorială dedicată incluziunii sociale (în care ANBPR[1] este membru = bibliotecile publice din Gorj sunt membri).

 

Amenințări:

 

  • Buna guvernare:
  • Lipsa clarității unor politici specifice bibliotecilor (lecturii) publice şi/ sau incoerenta lor aplicare,
  • Percepţia larg împărtășită la nivelele de decizie politică și administrativă că bibliotecile sunt o instituţie demodată şi o povară financiară pentru comunitate.

 

  • Echitate socială:
  • Lipsa de interes a publicului pentru lectură, biblioteca fiind asociată în mentalul colectiv exclusiv ca locul unde se citeşte carte în format tradiţional,
  • Insuficienta conştientizare de către comunitate a rolului multifuncţional al bibliotecii în comunitate – principala sursă de informare, centru cultural, centru educaţional, centru local de tehnologie a informaţiei şi comunicării, centru social.
  • Necorelarea serviciile oferite (a calității acestora) cu nevoile comunității, agrupurilor țintă: adolescenţi, adulți. Existența utilizatorilor care nu au acces la serviciile bibliotecilor.

 

 

 

  • Creștere economică:
  • Criza economică şi consecinţele ei – bugete reduse, norme legislative care permit reducerea personalului prin excepţii de la lege, asimilarea bibliotecarilor din bibliotecile rurale şi urbane la aparatul propriu al UAT şi sacrificarea acestora pentru încadrarea în normele de personal acceptate – consecinţe asupra existenţei bibliotecilor publice,
  • Prevederi restrictive privind copyright-ul, intenţia de a introduce taxe pe împrumutul public – consecinţe asupra bugetului sau utilizatorilor bibliotecilor publice.

 

  • Educaţia tehnologică a publicului:
  • Informatizarea bibliotecilor, biblioteca digitală sunt încă deziderate,
  • Întârzierile în dotarea cu tehnologie modernă, inclusiv pentru consultarea informaţiei (e-readere, tablete, alte gadgeturi care permit accesul publicului la informaţii)
  • Rapiditatea schimbărilor în tehnologia informaţiei,
  • Sursele alternative de informare (internetul, digitizarea, întâlniri pe portaluri de socializare).

4.3.          Centralizarea concluziilor analizei situației existente (Analiza SWOT).

Pe baza datelor și a metodologiei de aplicare a analizei SWOT prezentate, participanții la atelierul de planificare strategică de la Tg Jiu (13 – 14 noiembrie 2012) au parcurs un exercițiu de analiză a mediului intern și extern a sistemului județean de biblioteci publice a cărui rezultate sunt prezentate mai jos:

Mediul intern (al domeniului a studiat – Sistemul Județean de Biblioteci Publice Gorj)
Resurse + S(trenghts) – Puncte Tari (Avantaje) W(eakneses) – Puncte Slabe (Slăbiciuni, Dezavantaje)
Fizice: Spații:

– Rețea de biblioteci publice extinsă în tot județul (2 municipii, 7 orașe, 61 comune) .

– BJ – sediu propriu situat central, 2 filiale (una pentru copii), secție de artă.

– Bibliotecile rurale și urbane sunt, de regulă, situate în zone centrale (centru de comună sau oraș).

Acces la utilități:

– Încălzire centrală pentru BJ, unele biblioteci din urban și rural, restul încălzire cu sobe.

– Telefonie și internet pentru BJ, bibliotecile din rural și urban – cele selectate în Programul Biblionet – 52

– Sisteme de supraveghere – BJ, bibliotecile din județ din Programul Biblionet.

Dotări:

– Mobilier pentru documente de bibliotecă și accesul utilizatorilor.

– Computere pentru bibliotecari – în BJ și în 11 biblioteci din județ.

– Computere cu acces pentru public – pana la sfârșitul anului 2012 vor fi 52 de centre CAP în județ și 4 în BJ.

– Videoproiectoare, imprimante în BJ, bibliotecile publice din Programul Biblionet.

Colecții:

– Colecții de documente de bibliotecă tradiționale (cărți, periodice) și moderne (audio-video, sistem Daisy pentru persoane cu deficiențe de vedere)

Spații:

Unele biblioteci sunt localizate în clădiri nemodernizate, neecologice, impropri dezvoltării activităților publice, specifice.

– Modernizarea clădirilor care adăpostesc biblioteci nu țin cont de rolul bibliotecii ca simbol al identității locale (nu sunt incadrate in stilul arhitectural tradițional local).

– Spațiile bibliotecilor publice sunt de dimensiuni reduse, insuficiente pentru diversificarea serviciilor – nu există săli de conferințe, spații pentru mediatecă, depozite fără condiții potrivite pentru păstrarea documentelor și care și-au atins capacitatea maximă (BJ).

Acces la utilități:

– Posibilități reduse de conectare și administrare rețele internet.

Dotări:

– Dotările cu mobilier sunt învechite, nu oferă facilități pentru cerințe moderne (ex. prize pentru laptopuri, iluminat potrivit).

Colecții:

– Colecțiile bibliotecilor publice sunt învechite, mai ales în mediul rural și mic urban.

– Documentele de bibliotecă achiziționate se concentrează pe cele de tip tradițional – carte și publicații periodice tipărite, procent redus de documente audio-video, deloc e-book, audio-book.

– Informatizarea bibliotecilor, biblioteca digitală sunt încă deziderate.

Umane: – Personal calificat pentru ocupația de bibliotecar

– Personal specializat în TIC (BJ 1 inginer sistem) și dezvoltare de servicii noi pentru comunitate (prin programul Biblionet)

– Centru de formare pentru bibliotecari asigurat de BJ cu 2 traineri calificați și dotare – laptopuri, videoproiector, imprimantă, flipchart

– Rețeaua județeană de biblioteci publice are 8 biblioteci fără personal, biblioteca publică din Fărcășești a fost desființată prin comasare cu biblioteca școlară.

– Rezistenţa personalului şi adaptarea cu întârziere la schimbările produse în biblioteci şi la cele din comunitate.

– Personal insuficient pentru dezvoltarea noilor servicii (în special zona IT: nu există personal pentru întreţinerea echipamentelor IT ale bibliotecilor publice dotate prin Programul Biblionet.

– Personal cu fişe de post supraîncărcate, nemotivat, iar în mediul rural bibliotecarii răspund şi de căminul cultural, chiar și de monumentele istorice.

Sociale: Servicii furnizate beneficiarilor:

– Sistemul de biblioteci publice din județ oferă constant servicii tradiționale de împrumut la domiciliu, sală de lectură, vizite în bibliotecă, organizare de manifestări .

– Servicii moderne   – bibliotecile din programul Biblionet – servicii suport pentru comunicarea on-line, servicii orientate către grupuri țintă – accesarea subvențiilor acordate de APIA, cursuri de instruire pentru utilizatori (TIC, inițiere în arta culinară), ludotecă (Țânțăreni).

– BJ oferă pe lângă serviciile tradiționale servicii de audiții și vizionare publică, cursuri de instruire pentru utilizatori (TIC), servicii suport pentru comunicare on-line, servicii orientate pe grupuri țintă ( copii – concursuri de literatură, de cultură generală, scenete; adolescenți – Clubul de lectură Adolescenteen, seniori – cursuri inițiere TIC).

Relații publice, comunitare:

– BJ oferă spațiu și organizare pentru lansări de carte, festivaluri locale, regionale, naționale.

Servicii furnizate beneficiarilor:

– Serviciile oferite sunt insuficient orientate spre nevoile comunității (ex: adolescenţi, adulți ) de o calitatea scăzută, existând zone în care utilizatorii care nu au acces la serviciile bibliotecilor.

– Modelele de organizare şi serviciile oferite sunt învechite, neadaptate schimbărilor suferite de nevoile de comunicare şi informare ale publicului.

Relații publice, comunitare:

– Biblioteca (sectorul cultural) local(ă) nu este considerat(ă) o prioritate a dezvoltării locale ci mai degrabă un instrument de marketing local și/ sau politic.

– Vizibilitate redusă a bibliotecilor publice şi a activităţilor pe care le desfăşoară cauzate și de absența unor programe/ acțiuni de marketing cultural și de educație a potențialilor beneficiari:

– Nu există web-site – uri, pagini de socializare, cele existente nu sunt actualizate cu regularitate.

– Lipseşte marketingul prezentării bibliotecilor, serviciilor, colecţiilor.

– Implicarea scăzută a mediului de afaceri în dezvoltarea lecturii publice (promovare scăzută a responsabilității culturale corporative).

– Experiență scăzută în promovarea și organizarea voluntariatului în cadrul bibliotecilor (activitățile extrainstituționale sunt organizate cu implicarea exclusivă a bibliotecarilor).

– Programul de funcţionare este de 5 zile pe săptămână, rare situaţii când există program în week-end (Novaci).

Financiare: – Buget asigurat pentru BJ de Consiliul Județean – acoperă cheltuieli de personal, bunuri și servicii, achiziție de documente de bibliotecă de cel putin 1,5 mil pe an, rar investiții

– Bugetul pentru bibliotecile din mediul rural și urban asigură cheltuielile cu personalul, utilități, rar achiziție de documente de bibliotecă indiferent de suport.

– BJ accesează granturi nerambursabile – 2 proiecte câștigate – 2011, 2012.

– Finanţare redusă, inegal repartizată – bugetele alocate bibliotecilor publice acoperă de regulă cheltuielile cu personalul și întreținerea minimală, excepție BJ.

– Bugetele alocate pentru achiziționarea colecțiilor, în continuă diminuare.

– Capacitate scăzută de atragere a surselor de finanțare extrabugetare.

 

 

 

Mediul extern (al domeniului a studiat – Sistemul Județean de Biblioteci Publice Gorj)
+ O(pportunities) – Oportunități T(hreats) – Pericole
Politici de dezvoltare – surse de finanțare:

– Obiectivele tematice ale politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020, corelate cu Agenda Culturala Europeana si Planul de Lucru pentru Cultura a UE (2014 – 2020) care asigura surse financiare pentru sustinerea domeniului cultura.

– Demersul MCPN pentru crearea POS Cultură (2014 – 2020) finanțat din fondurile UE.

– Existența unei Strategii judeţeane de dezvoltare durabilă 2011-2020 adoptată în 2011, care stabilește prioritățile de dezvoltare ale județului Gorj, facilitând accesul la resursele bugetare și extrabugetare.

– Reducerea pe fondul crizei economice a posibilităţilor populaţiei de a cumpăra carte, filme, muzică.

 

Relații sociale

Imagine publică:

– Îmbunătăţirea imaginii publice a bibliotecilor în cadrul comuntății:

– locul cel mai răspândit unde se poate consuma cultura (barometre culturale 2007, 2009).

– 70 % din populaţie consideră că biblioteca este necesară (B C 2009, Sondaj Curs 2010).

– 70% consideră că închiderea bibliotecii ar avea un impact negativ asupra comunității și asupra lor personal.

– Utilizatorii bibliotecilor publice își satisfac necesarul de informație prin intermediul internetului (25 %), de la TV (23 %), din cărți, publicații (25 %).

– Peste 70% dintre serviciile bibliotecilor publice sunt utilizate de copii și tineri.

Diversificare servicii – grupuri țintă

Diversificarea serviciilor bibliotecilor publice pe baza solicitărilor beneficiarilor:

– Utilizatorii vor ca biblioteca să ofere servicii/informații despre educație, servicii medicale, servicii bancare, medicale, piața muncii, legislație și într-o mică măsură activități culturale.

– 81 % din utilizatorii serviciilor bibliotecilor publice au rezolvat probleme personale – educație, comunicare facilă cu rudele aflate în străinătate, probleme medicale, găsirea unui loc de muncă, legislație, cursuri de calificare

– Informatizarea serviciilor furnizate de biblioteci:

– Utilizatorii bibliotecilor publice din județ (biblioteci aflate în Programul Biblionet – mediul rural și mic urban) consideră că imaginea bibliotecii s-a îmbunătățit, biblioteca oferă servicii moderne și este mai utilă de când oferă servicii internet.

– 47 % din utilizatorii bibliotecilor publice din județ folosesc internetul de cînd acesta a fost oferit de biblioteci

– Frecvența vizitelor la biblotecă este într-un trend ascendent, mai ales de când oferă servicii IT (acces gratuit la computere, internet)

– Internetul în bibliotecă este preferat de cei cu vârste cuprinse între 15-34 ani, locuitori ai oraşelor mijlocii (30-100 000 locuitori), au cele mai mari venituri pe membru de familie.

– Implementarea e-guvernării – acces gratuit la computere și internet prin bibliotecile publice pentru accesarea și completarea aplicațiilor:

– Prin bibliotecile publice s-au accesat subvențiile acordate prin APIA.

– Biblioteca publică partener strategic în promovarea identității locale, marketing local și dezvoltare durabilă:

– Bibliotecile publice participă activ în cadrul vieții culturale, ca principal organizator al agendelor culturale locale, manifestărilor publice.

Biblioteca publică – principal social actor social comunitar: facilitator comunitar și instrument public de dezvoltare   socială:

– Principalul furnizor de educație informală și nonformală în comunitate (ex. educația beneficiarilor pentru utilizarea tehnologiei informației).

– Amplasarea bibliotecilor publice în proximitatea instituţiilor de învăţământ, pot conduce la crearea de parteneriate încheiate cu aceste instituţii.

– Rezultatele îngrijorătoare de la Bacalaureat crează premisele pentru noi oferte de servicii detinate unui grup ţintă important – tinerii.

– Disponibilitatea adolescenților de a voluntaria pentru proiecte bibliotecii (Ceianărie 2010-2011)

– Adolescenții ar veni la bibliotecă dacă ar avea un spațiu destinat lor pentru proiectele proprii, daca ar primi sfaturi pentru carieră de la profesionaiști în domeniu, dacă spațiul ar fi mai modern.

– Alianţa Digitală pentru România – platformă multisectorială dedicată incluziunii sociale (Asociația Națională a Bibliotecilor Publice din România este membru).

– Disponibilitatea bibliotecilor publice pentru extinderea facilităţilor oferite – spaţii de întâlnire, socializare.

 

Infrastructură :

Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii sistemului județean de biblioteci publice încadrate în planurile de dezvoltare durabilă județeană și locale:

– dezvoltarea unor proiecte de infrastructură integrate: (1) sectoriale culturale multifuncționale în parteneriate culturale (ex: lectură, artă, literatură, etc) și/ sau intersectoriale – multifuncționale în scopul dezvoltării durabile locale (ex. Cultură – Turism, Intreprinderi Culturale și Creative, Centre Comunitare Culturale – Sociale, Micro_cartiere culturale în cadrul planurilor de regenerare urbană, etc).

– Utilizatorii ar schimba la bibliotecă spațiile și dotările (36 %), achiziția de cărți (19 %), acces online/aplicații (10 %).

Politici de dezvoltare – surse de finanțare:

– Percepţia generală a administrației publice că bibliotecile sunt o instituţie demodată şi o povară financiară pentru comunitate.

– Capacitate scăzută de planificare a dezvoltării locale – lipsa abordării integrate, durabile în managementul public cu consecințe implicite asupra capacității de implmentare a planurilor de dezvoltare (managenet surselor bugetare, atragerea surselor extrabugetare).

– Criza economică şi consecinţele ei – bugete reduse, norme legislative care permit reducerea personalului prin excepţii de la lege, asimilarea bibliotecarilor din bibliotecile rurale şi urbane la aparatul propriu al UAT şi sacrificarea acestora pentru încadrarea în normele de personal acceptate – consecinţe asupra existenţei bibliotecilor publice.

– Lipsa unor politici sectorial – culturale și administrativ locale şi incoerenta lor aplicare.

– Prevederi restrictive privind copyright-ul, intenţia de a introduce taxe pe împrumutul public – cu consecinţe negative asupra bugetului și a utilizatorilor bibliotecilor publice.

 

Relații sociale

– Insuficienta conştientizare de către comunitate a rolului şi funcţiei bibliotecii în comunitate – principala sursă de informare, centru cultural, centru educaţional, centru local de tehnologie a informaţiei şi comunicării, centru social

– Lipsa de interes   a publicului pentru lectură, biblioteca fiind asociată în mentalul colectiv exclusiv ca locul unde se citeşte carte în format tradiţional

– Sursele alternative de informare (internetul, digitizarea, întâlniri pe portaluri de socializare)

 

Infrastructură :

– Întârzierile în dotarea cu tehnologie modernă, inclusiv pentru consultarea informaţiei (e-readere, tablete, alte gadgeturi care permit accesul publicului la informaţii)

– Rapiditatea schimbărilor în tehnologia informaţiei care solicit eforturi permanente pentru ”up date” – area infrastructurii ITC hard și soft.

Analiza SWOT a Sistemului Județean de Biblioteci Publice Gorj

4.4.          Rezultatele exercitiului de definire și prioritizare a problematicii sistemului de biblioteci publice a judetului Gorj

Analiza strategică a mediului intern a sistemului BJG , pe baza datelor prezentate în subcapitolul anterior, este prezentată în matricea Analizei SWOT (Subcapitolul 4.3. – Puncte tari /+S și Puncte Slabe / -W ).

În cadrul atelierului de planificare strategică (Tg Jiu, 13 – 14 noiembrie 2014) participanții au fost implicați în derularea unui exercițiu de prioritizare a problemelor identificate (Puncte Slabe / -W), pe baza metodologiei ”Arborele Problemelor vs Arborele Obiectivelor” prezentată în Anexa 4.

Rezultatele exercițiului de prioritizare (prezentate în schema din Anexa 4) a condus la concluzia participanților de a definii ”Dezvoltarea Instituțională a sistemului BJG” ca obiectiv transversal al Strategiei de Dezvoltare a sistemului BJG, incluzând prioritățile/ obiectivele specifice identificate și a relației cauză – efect între acestea:

Obiectiv specific (1) – Dezvoltarea Resurselor Umane în cadrul sistemului BJG.

Obiectiv specific (2) – Dezvoltarea cadrului de cooperare partenerial intra și intersectorial al sistemului BJG, pe baza promovării principiilor dezvoltării integrate, durabile.

Obiectiv specific (3) – Creșterea capacității instituționale de management (planificare – implementare/ identificare și atragere de resurse) a dezvoltării sectoriale: lectura publică.

Obiectiv specific (4) – Dezvoltarea infrastructurii (spații, colecții, dotări, echipamente) sistemului BJG.

 

5.     Definirea și proiectarea elementelor de planificare strategică (pentru perioada 2014 – 2020)

5.1.          Misiunea și rolul BJG

Sistemului județean de biblioteci publice Gorj este unica rețea publică de centre de resurse informaționale dedicată dezvoltării durabile a comunităților gorjene, care susține într-un mod profesional și nediscriminatoriu, prin profesionalismul bibliotecarilor, dezvoltarea personală a concetățenilor lor.

5.2.          Un sistem de referință pentru viziunea BJG

Al treilea loc (Third Place): un mediu social diferit de cele două medii sociale obișnuite, de acasă și de la locul de muncă.

„Third places sunt „ancore” ale vieții comunității, importante pentru societatea civilă, democrație, angajamentul civic, unde oamenii se retrag din celelalte două medii pentru a interacționa cu alți membrii ai comunității, a stabili noi conexiuni și a-și reface resursele de energie și creativitate.”

(Ray Oldenburg (1989, 1991), The Great Good Place)

Toate societățile au deja locuri de întâlnire informale; ceea ce este nou în timpurile moderne este intenționalitatea de a le institui ca spații vitale pentru nevoile actuale ale societății.

Semnele distinctive ale unui adevarat „al treilea loc” sunt:

  • loc neutrutoata lumea se simte ca acasă, nimeni nu e obligat să fie gazdă;
  • funcție de reechilibrare a rolurilor socialeindivizii nu au roluri stabilite, asa cum se întâmplă în celelalte două locuri din viața lor, pot fi oricine vor;
  • foarte accesibil: proxim pentru mulți (mers pe jos);
  • conversația și schimbul de idei sunt activități principale;
  • simplu ca design, nu ostentativ; atmosferă relaxată, antrenantă;
  • un loc de întâlnire pentru prieteni vechi și noi, dar mai ales, pentru oamenii locului.

5.3.          Viziunea BJG

Sistemul județean de biblioteci publice din Gorj este cel mai important facilitator al cunoașterii personale și comunitare pe baza credinței că ”bibliotecile sunt un simbol al puterii comunității”.

Bibliotecile sunt inima și memoria comunităților gorjene, cărora le transferă într-o manieră profesională și nediscriminatorie, prin bibliotecari: spații, dotări, colecții și servicii performante, unanim apreciate, competențele și atitudinile necesare susținerii tuturor domeniilor dezvoltării durabile locale (creștere economică, echitate socială, un mediu sănătos, identitate culturală locală și bună guvernare).

Alături de noi, cunoașterea nu are limite!

5.4.          Obiectivele strategice ale dezvoltării sistemului BJG

Obiectivul 0. (transversal) – Dezvoltarea Sistemului Județean de Biblioteci Publice Gorj peste standardele de performanță, sub toate aspectele sale instituționale (resurse umane, infrastructură, colecții și servicii).

 

Obiectivul Strategic 1. – Transformarea Sistemului Județean de Biblioteci Publice Gorj într-un partener social strategic și cel mai important furnizor de educație informală la nivel local și județean.

 

Obiectivul Strategic 2. Sprijinirea dezvoltării economiei județului prin promovarea și susținerea industriilor culturale şi creative (ICC) și valorificarea potențialului patrimonial și antreprenorial cultural.

 

Obiectiv Strategic 3. Dezvoltarea relațiilor de cooperare și construcțiilor structural parteneriale intra și intersectoriale la nivel local, național și internațional.

5.5.          Obiective specific și măsurile de intervenție ale BJG

 

Pentru Obiectivul Strategic 0 (transversal):

Obiectiv specific 0.1 – Crearea unui corp profesionist de bibliotecari capabili să administreze performant infrastructura sistemului și să dezvolte permanent servicii adaptate nevoilor specifice ale beneficiarilor.

Măsuri:

  • Dezvoltarea corpului de formatori ai sistemului,
  • Dezvoltarea programelor multianuale de formare profesională continuă a bibliotecarilor și a celorlalți angajați ai sistemului atât pentru dezvoltarea competențelor profesionale existente, cât și pentru dobândirea de noi competențe profesionale în domenii necesare dezvoltării sistemului: marketing (cultural, social), relații publice, programe specializate TIC, etc.

–          Susținerea schimburilor de experiență, a transferului de bune practici la nivel local, județean, regional, național și internațional.

Obiectiv specific 0.2 – Transferul și internalizarea celor mai bune practici ale managementului public în cadrul sistemului județean de biblioteci publice Gorj, pentru asigurarea/ securizarea resurselor necesare funcționării optime și dezvoltării sistemului județean de biblioteci publice.

Măsuri:

  • Participarea la programe de dezvoltare a competențelor de management instituțional pe nivele de decizie (strategic – conducerea bibliotecii județene, tactic – conducerea departamentelor bibliotecii județene/ responsabili programe de dezvoltare, operațional – reprezentanți ai bibliotecilor locale/ responsabili proiecte).
  • Participarea activă a reprezentanților sistemului de biblioteci publice din judeţuul Gorj în procesele participative de planificare a dezvoltării administrative locale – regionale și sectoriale (biblioteci publice) locale – naționale.
  • Dezvoltarea parteneriatelor intrasectoriale (domenii sociale: ex. educaţie, cultură, etc) şi intersectoriale (ex. competivitate economică, mediu, buna guvernare) public – public – private.
  • Asigurarea continuității procesului de planificare strategică (monitorizare, evaluare, revizuire – la 7 ani, sau ori de câte ori schimbările socio – economice județene o solicită) și operațională (monitorizarea, evaluare și revizuirea anuală a Planului de Acțiuni BJG).

–          Crearea și administrarea unui sistem de monitorizare și evaluare a performanței instituționale.

Obiectiv specific 0.3 – Introducerea și dezvoltarea sistemelor TIC[2] în toate aspectele vieții instituționale și promovarea lor la nivelul comunităților locale.

Măsuri:

  • Continuarea eforturilor de dezvoltare a rețelei ”Biblionet” la nivel județean (dotarea cu echipamente IT pentru bibliotecari şi beneficiarii de servicii),
  • Creerea capacității instituționale de administrare și ”up date” a infrastructurii IT existente (departament IT județean),
  • Planificarea multianuală a transferului și update-ului tehnologic pe baza monitorizării fenomenelor internaționale de profil,
  • Dezvoltarea serviciilor bazate pe TIC în cadrul bibliotecilor locale,

–          Dezvoltarea programelor de educație/ campaniilor de promovare a utilizării echipamentelor IT în rândul beneficiarilor.

Obiectiv specific 0.4 – Dezvoltarea unei infrastructuri moderne (spații, dotări și echipamente), care să transforme bibliotecile în centre sociale de referință pentru comunitate.

Măsuri:

  • Implicarea specialiștilor sistemului judeţean de biblioteci publice în proiectarea spațiilor, dotărilor, echipamentelor, pentru a maximiza utilitatea investițiilor,
  • Diversificarea relației de cooperare/ parteneriat cu autoritățile publice, cu organizații ale societății civile și cu mediul corporativ, având ca scop asigurarea standardelor dotărilor și echipării bibliotecii județene și a biblotecilor locale.

 

 

 

Pentru Obiectivul Strategic 1:

Obiectiv specific 1.1. – Creșterea responsabilității sociale a bibliotecilor publice prin adaptarea infrastructurii și a serviciilor la nevoile specifice ale beneficiarilor, în mod deosebit la nevoile grupurilor sociale vulnerabile, defavorizate.

Măsuri:

  • Echiparea, dotarea și amenajarea fizică a clădirilor și spațiilor bibliotecilor publice pentru a asigura accesul tuturor persoanelor, îndeosebi a persoanelor cu handicap.
  • Dezvoltarea de noi servicii adaptate cerințelor noilor categorii de beneficiari (adulți) și categoriilor sociale defavorizate (membrii familiilor sărace, ai comunității rome, persoane cu handicap, șomeri, etc), prin metode consultative si/ sau participative.
  • Diversificarea activităților de cooperare cu alte instituții sociale în domeniile: educație, asistență socială, cultură – sport, ocuparea forței de muncă, etc) pentru identificarea nevoilor de educație informală a grupurilor sociale vulnerabile și adaptarea specifică a noilor servicii furnizate .

–          Facilitarea dialogului comunitar, intercultural între grupuri sociale diferite (ca etnie, vârstă, mediu social, etc).

Obiectiv specific 1.2. – Modernizare și dezvoltarea infrastructurii Sistemului Județean de Biblioteci Publice Gorj, ca parte integrantă a dezvoltării urbane locale, simbolizând prin imaginea și activitățile sale, identitatea culturală locală și relația specială dintre tradiție și modernitate.

Măsuri:

  • Implicarea (pe componenta socio – culturală) în transferul de bune practici ale programelor de dezvoltare/ regenerare urbană la nivel național și internațional,
  • Promovarea de campanii de conștientizare a imaginii bibliotecii ca al ”treilea spațiu” (centru social, comunitar, de recreere – integrare socială – dezvoltare personală) pentru integrarea proiectelor de noi biblioteci/ de modernizare a bibliotecilor existente în politicile/ planurile de dezvoltare urbanistică locale și județene,
  • Promovarea inițierii (în colaborare cu autoritățile administrative) de noi proiecte de dezvoltare a infrastructurii sistemului bibliotecilor publice din Gorj, printr-o abordare integrată, durabilă cu alte sectoare ale dezvoltării durabile (economie, social, mediu, cultura – turism).

 

 

 

 

 

 

Pentru Obiectivul Strategic 2:

Obiectiv specific 2.1. – Sprijinirea directă a economiei județene prin servicii orientate spre partenerii dezvoltării economice județene și piața forței de muncă

Măsuri:

  • Asigurarea dezvoltării colecțiilor din domeniul dezvoltării economice, indiferent de suport, pentru toate bibliotecile publice din județ în vederea sprijinirii direcțiilor de dezvoltare economică locală și județeană;
  • Proiectarea și lansarea de noi servicii orientate înspre educația informală: (a) profesională pe baza rapoartelor județene privind oferta de angajare şi (b) antreprenorială pe baza studiilor de potențial ale dezvoltării economice la nivel local și județean;
  • Promovarea conceptului de Industrii Culturale şi Creative (ICC) prin organizarea de/ participarea la evenimente dedicate ICC, evaluarea nevoilor de informare, proiectarea și lansarea unor servicii specifice,

–          Evaluarea mediului ICC județean, construcția și susținerea activă a parteneriatului public – privat dedicat promovării ICC ca o importantă alternativă economică la industriile tradiționale județene.

Obiectiv specific 2.2. – Sistemul bibliotecilor publice din Gorj – cel mai important promotor al potențialului cultural județean

Măsuri:

  • Consolidarea capacității bibliotecilor publice de a deveni cele mai importante centre de informare, portaluri de acces la resursele patrimoniului cultural local;
  • Valorificarea patrimoniului cultural local prin intermediul bibliotecilor publice din județ, prin:
  • informațiille deținute ca centre de resurse ale comunităților locale,
  • evenimentele organizate ca centre ale vieții culturale locale.

 

Pentru Obiectivul Strategic 3:

Măsuri:

  • Creșterea numărului de grupuri de prieteni ai bibliotecii la nivelul județului Gorj și a membrilor acestora.
  • Promovarea conceptului și construcția partenerială a ”Pactului Cultural Județean” ca fiind cea mai reprezentativă structură asociativă sectorială, capabilă să susțină dezvoltarea durabilă județeană prin valoarea și creativitatea politicilor, programelor și proiectelor inițiate și aplicate,
  • Creșterea capacității sistemului bibliotecilor publice din judeţul Gorj de a influența politicile sectoriale prin calitatea participării în cadrul asociaţiilor profesionale -ANBPR[3] și în cadrul rețelor de cooperare internațională de profil (participare activă la schimbul de informații),
  • Participare activă în programele de cooperare internațională ca ”ambasadori culturali” ai potențialului județean de dezvoltare,

–          Dezvoltarea unui portal de informare, consultare și participare directă în procesele publice europene prin Sistemul bibliotecilor publice din judeţul Gorj.

Corelarea obiectivelor, măsurilor Strategiei de Dezvoltare a BJG pentru perioada 2014 – 2020, cu elementele similare din documentele de planificare (politicile de rang superior) administrativ – teritoriale la nivel județean[4] (Anexa 5) , sectorial – culturale la nivelele național[5] (Anexa 6) și european[6] (Anexa 7), sunt prezentate în Anexa 8.

6.     Planul de Acțiuni al BJG

 

În conformitate cu metodologia agreată, echipa BJG de coordonare a procesului de planificare, a transmis tuturor participanților la ” Atelierul pentru Definirea Planului Strategic” și altor părți interesate, structura Strategiei de Dezvoltare a Sistemului BJG, însoțită de modelul fișei de proiect (Anexa 9) pentru completarea lor cu propuneri de proiecte care să alcătuiască ”Portofoliul” de proiecte al sistemului BJG.

Fișele de proiect colectate au fost corelate cu obiectivele specifice și măsurile Strategiei BJG și prioritizate pe baza unor indicatori identificați în etapa de planificare strategică. Aceștia sunt:

  • Scopul proiectului să fie corelat cu obiectivele și măsurile strategiei,
  • Numărul de beneficiari direcți și sau indirecți,
  • Bugetul proiectului și identificarea surselor de (co și pre) finanțare a acestuia.

 

În urma corelării și prioritizării fișelor de proiect transmise, a fost alcătuit Planul de Acțiuni al BJG, prezentat în continuare:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Planul de Acțiuni al Sistemului BJG (2014 – 2020):

(Cod proiect) Încadrare în obiectivele BJG Descriere proiect Perioada Buget
Ob. Str. Ob. Sp. Nr. pr. Nume Acțiune/ Proiect/ Program Aplicant Parteneri Scop[7] (scurta descriere) An implementare Valoare estimativă (rol) Surse de

(co/ pre)finanțare (ne)identificate

0. 1. 1 Participarea/organizarea la/de programele de specializare, perfecționare, formare formatori a specialiștilor din bibliotecile publice BJG Furnizori de instruire,

ANBPR,

Ministerul Culturii

Asigurarea competivității actului managerial și de furnizare a serviciilor în cadrul sistemului BJG. 2014-2020  105.000  Buget BJG

Bugete locale

FSE

AFCN

Grudtvig

2 Extinderea cadrului de cooperare tematic internațional BJG Fundația IREX

ANBPR

IFLA

ALA

Participarea la activitățile de schimb de experiență și bune practici internaționale 2014-2020 140.000 Buget BJG

Granturi de călătorie (MC, ANBPR)

3 Centru de excelență și transfer de bune practici în managementul bibliotecilor BJG C J Gorj

ANBPR

Crearea unui centru de formare a managerilor și a specialiștilor din cadrul bibliotecilor din România, conectat la retele tematice de cooperare internationala. 2014-2020 687.000 Buget BJG

Buget CJ

Bugete locale

AFCN

Grundtvig

2. 1 Finalizarea procesului de planificare a dezvoltării Sistemului BJG și inițierea etapei de implementare a Planului de Acțiuni pentru perioada (2014 – 2020) BJG Partenerii culturali locali și județeni Lansarea dezvoltării planificate a sistemului BJG: dezvoltarea si aplicarea proiectelor de dezvoltare. 2014-2020 350.000  Buget BJG

Buget CJ

2 Construcția parteneriatelor intra și intersectoriale de dezvoltare, promovare și aplicare a proiectelor culturale. BJG CJ Gorj

Partenerii culturali locali și județeni

Creșterea capacității parteneriale de management a întregului ciclu de viață a unui proiect. 2014-2020 140.000 Buget BJG

Buget CJ

FSE

3 Participarea activă la procesul de planificare operațională (Planul de Acțiuni) a dezvoltării teritoriale a județului Gorj pentru perioada 2014 – 2020. BJG C J Gorj

Partenerii culturali locali și județeni

Promovarea rolului culturii și a proiectelor culturale ca oportunitate de dezvoltare teritorială a județului Gorj. 2014-2020 105.000 Buget BJG

Buget CJ

FSE

4 Transferul de competențe și a atribuțiilor de management de programe de dezvoltare culturală (inclusiv a PA a sistemului BJG) către ”Pactul Cultural Gorj”. BJG

CJ Gorj

C J Gorj

Partenerii culturali locali și județeni

Operaționalizarea structurii parteneriale culturale pentru inițierea macro proiectelor culturale la nivel județean. 2014-2020 1.843.000 Buget BJG

Buget CJ

Bugete locale

TIA

CE

Grundtvig

3. 1 Extinderea și menținerea programului Biblionet în bibliotecile sistemului BJG BJG Fundația IREX Dezvoltarea dotării, echipării și utilizării sistemelor TIC în furnizarea și diversificarea serviciilor sistemului BJG. 2014-2020  274.000 Buget BJG

Buget CJ

Bugete locale

FEDR

2 Dezvoltarea departamentului IT al BJG cu rol de coordonare, asistență și formare a dezvoltării sistemului județean de biblioteci publice BJG Fundația IREX

Parteneri privați locali și județeni

Crearea capacității de management IT a sistemului BJG 2014-2020 4.076.000 Buget BJG

Buget CJ

Bugete locale

FEDR

FSE

  3 Digitizarea fondului local județean BJG CJ

Parteneri

Publici și

Privați

locali și

județeni

Deschiderea accesului la conținut informațional, interoperabilizarea bazelor de date locale 2014-2020 1.000.000 Buget BJG

Buget Cj

FEDR

4. 1  Elaborarea ghidului de modernizare a infrastructurii bibliotecilor ca ”Al Treilea Spațiu” BJG Fundația IREX

Alți finanțatori

Ordinul Arhitecților din România

 Evaluarea stării infrastructurii bibliotecilor din județul Gorj și raportarea rezultatelor comparativ cu cele mai bune practici la nivel mondial pentru promovarea publică a conceptului de ”al Treilea Spațiu” în dezvoltarea urbană. 2014-2015  105.000 Buget BJG

Buget CJ

OAR

2 Monitorizarea investițiilor de reabilitare, modernizare a clăridirilor bibliotecilor publice din județ BJG CJ Gorj

Administrațiile Publice locale

Monitorizarea evoluției indicatorilor de infrastructură specifică în cadrul Planului de Acțiuni.

Promovarea multi-funcționalității tematice și socio – culturale a spațiilor   bibliotecilor publice.

2016-2020 10.000.000 Buget Cj

Bugete locale

FEDR

1. 1. 1  Acasă, în bibliotecă! Biblioteci locale BJG Parteneri sociali locali: administrație publică locală, instituții publice locale , ONG. program ”after school” și timp liber pentru copii: teme și lecții pentru a doua zi, jocuri creative, deprinderea de abilități, lecții practice 2014-2020  210.000 Buget BJG

Bugete locale

Finanțatori externi – programe sociale

2 Clubul de vineri seara program de socializare pentru tineri, adulți, artiști, grupuri de într-ajutorare. 2014-2020 276.000 Buget BJG

Bugete locale

Finanțatori externi – programe sociale

3 Împreună pentru acces la informație program de sprijinire și integrare socială a categoriilor defavorizate: familii cu posibilități financiare reduse, dar cu copii cu rezultate deosebite la învățătură, persoane cu dizabilități (auditive, motorii, cognitive), persoane cu dizabilități. 2014-2016 30.000 Buget BJG

FDSC

Surse private, sponsorizări

4 Agenda biblio – comunității Dezvoltarea unei rețele informatice cu biblioteci din regiune/ de la nivel național, interactivă, pentru postări de informații de interes general, ale evenimentelor agendei comunitare. 2017 30.000 Buget BJG

Buget CJ

5 Educația informală BJG Licee

Universități

AJOFM Gorj

ONG

Servicii directe și online pentru orientare profesională și dezvoltarea carierei 2014-2020 140.000 Buget BJG

Buget CJ

FSE

AFCN

Grundtvig

TIA

6 Campanie de informare, educație publică de utilizare a facilităților, serviciilor IT ale SBG BJG Fundația IREX

Parteneri locali (ONG)

Creșterea accesului la informația publică și la educație (informală) a populației (grupurilor sociale defavorizate). 2014-2020 210.000 Buget BJG

Buget CJ

FSE

CE

  7 O carte pentru semenii mei! BJG Parteneri locali,

naționali

(operatori economici

Librari)

Campanii de colectare de documente de bibliotecă pentru bibliotecile publice 2014-2020 275.000 Buget BJG

Surse private, sponsorizari

  8 Cărțile care vorbesc BJG ONG-uri

voluntari

Adaptarea serviiilor la nevoilor grupurilor cu nevoi speciale 2014-2017 130.000 Buget BJG

Buget CJ

Surse private

sponsorizari

2. 1  Elaborarea ghidului de modernizare a infrastructurii bibliotecilor ca ”Al Treilea Spațiu” BJG Fundația IREX

Alți finanțatori

Ordinul Arhitecților din România

 Evaluarea stării infrastructurii bibliotecilor din județul Gorj și raportarea rezultatelor comparativ cu cele mai bune practici la nivel mondial pentru promovarea publică a conceptului de ”al Treilea Spațiu” în dezvoltarea urbană. 2014-2015  105.000 Buget BJG

Buget CJ

OAR

AFCN

2  Complexul Socio – Cultural ”Brâncuși” BJG Ordinul Arhitecților din România

CJ Gorj

Studiu de fezabilitate pentru construcția unui complex urbanistic, reprezentativ pentru arhitectura tradițională gorjeană,   cu rol socio – cultural: locuințe pentru artiști, ateliere, spații instituționale, expoziționale și de spectacole, etc. 2014–2017  150.000 Buget BJG

Buget instituții culturale partenere

Buget CJ

OAR

Programe MADR

3 Parc tehnologic ICC ”Gorjana” BJG Ordinul Arhitecților din România

CJ Gorj

Studiu de fezabilitate pentru construcția, reabilitarea unor spații degradate, necesare dezvoltării Intreprinderilor Culturale și Creative, precum și a pavilioanelor expoziționale pentru promovarea produselor ICC. 2014–2017 150.000 Buget BJG

Buget instituții culturale, companii partenere

Buget CJ

OAR

Programe MADR

2. 1. 1 Evaluarea potențialului ICC județean BJC CJ Gorj

Camera de Comerț Gorj

Partenri culturali județeni

Evaluarea și promovarea potențialului culturii județene de furnizare de activități generatoare de venituri și a posibilităților concrete de susținere a sectorului. 2014-2015  20.000  Buget BJG

Buget CJ

Surse private

2 Incubatorul virtual antreprenorial BJG CJ Gorj

Universități

Parteneri publici și privați

 Dezvoltarea serviciului de educație și asistență informală antreprenorială în cadrul bibliotecilor sistemului BJG. 2014-2020 200.000 Buget BJG

Buget CJ

Bugete locale

FSE

3 Centrul de resurse pentru dezvoltarea ICC în județul Gorj BJG CJ Gorj

Camera de Comerț Gorj

Participare la construcția capacității de management a Parcului Tehnologic ICC ”Gorjana” și de promovare a

componentei ICC la nivelul economiei județului Gorj.

2016-2020 2.000.000 Buget BJG

Buget CJ

FSE

FEDR

Surse private

2. 1 Promovarea turismului (cultural) județean BJC CJ Gorj

Administrații locale

Camera de Comerț Gorj

ONG

Dotarea și echiparea unor centre de informare turistică în cadrul bibliotecilor publice locale. Furnizarea serviciilor de informare turistică prin   sistemele IT ale bibliotecilor publice BJG. 2014-2020 1.000.000 Buget BJG

Buget Cj

Bugete locale

FEDR

FSE

2 Biblio_agenda culturală gorjeană BJC CJ Gorj

Parteneri culturali județeni

Participarea la elaborarea Agendei Culturale județene și promovarea ei prin rețeaua serviciilor IT ale bibliotecilor publice BJG. 2014-2020 75.000 Buget BJG
3 Memoria comunităților gorjene BJC Administrații locale Promovarea și susținerea directă a elaborării monografiilor localităților din județul Gorj. 2015-2018 280.000 Buget BJG

Buget CJ

Bugete locale

AFCN

3. _ 1 Programul ”Prietenii Bibliotecii” BJG Biblioteci publice din sistemul BJG Creșeterea numărului membrilor și a grupurilor de sprijin a bibliotecilor publice. 2016-2018 70.000 Buget BJG

Buget CJ

Surse private

_ 2 Construcția instituțională și operaționalizarea structurii parteneriale județene pentru cultură: ”Pactul Cultural al județului Gorj” BJG CJ Gorj

Partenerii culturali locali și județeni

Inițierea cooperării parteneriale a tuturor părților interesate în promovarea culturii ca alternatică de dezvoltare durabilă a județului Gorj. 2014 – 2016 150.000 Buget BJG

Bugete parteneri instituționali

Buget CJ

Surse private

3 Politica sectoriala ANBPR BJG ANBPR Participarea activă la dezvoltarea organizației profesionale naționale, dezvoltarea unei politici sectoriale și promovarea la nivelul MCPN. 2014-2020 105.000 Buget BJG

Buget CJ

Surse private, membrii asociației

4 Biblio_Embassy BJG CJ Gorj

Fundația IREX

Parteneri culturali

Colectarea și diseminarea informațiilor și a materialelor de promovare a potențialui de dezvoltare a județului Gorj la nivel internațional. 2014-2020 110.000 Buget BJG

Buget CJ

5 Centrul EuroInfo BJG/Centrul Europe Direct Gorj BJG CJ Gorj Inființarea și administrarea unui centru informațional cu privire la problematica europeana. Facilitarea accesului public la informatiile si participarii civice la procesele decizionale Uniunii Europene 2014-2017 720.000 Buget CJ

Buget CE

  24.292.000 Total buget

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


7.     Aranjamente instituționale pentru implementarea strategiei BJG

Dacă procesul de planificare a fost coordonat și susținut de către instituția inițiatoare a demersului strategic, se pune intrebarea daca aceasta este capabila sa coordoneze şi sa sustina efortul multianual de implementare a unor multiple actiuni concertate de catre mai multe parti interesate, parteneri?

De raspunsul la aceasta intrebare, depinde constructia institutionala a capacitatii de implementare (de aplicare concreta a ceea ce s-a asumat formal ca se va realiza) sub forma unei structuri functionale interne sau externe, publice sau publice private. Iata câteva modele:

  • Institutii publice responsabile pentru administrarea proceselor de planificare

 

Coordonarea implementarii va fi asigurata de departamente specializate, sau grupuri de specialist care activeaza în institutii de rang superior, cu responsabilitati legale date de documentele de infiintare şi functionare în domeniul planificării territorial – administrative sau sectorial – cultural. în cazul sistemului judetean al bibliotecilor publice aceste institutii sunt Consiliile Judetene (prin Agentiile de Dezvoltare Judeteana, acolo unde ele exista) pentru planificarea adminsitrativ – teritoariala sau de catre Directiile Judetene pentru Cultura pentru planificarea cultural – sectoriala. Avantajul acestui tip de coordonare a procesului de planificare il constituie faptul ca aceste institutii pot sa coreleze fluent abordarea planificării administrative – teritoriale (”orizontale”) cu cel sectorial (”vertical”) eliminând un nivel de negociere (local – judetean) și având capacitate sporită pentru promovarea documentelor de planificare la nivelul deciziei publice de rang judetean.

  • Implementare prin departamentele institutiei initiatoare

 

Această structură de implementare a documentelor de planificare reprezinta statutarea internă a sarcinilor de monitorizare și evaluare ca “activitate normală” a unor departamente în cadrul institutiei. Avantajul acestei abordări este lipsa structurilor paralele; dezavantajul este deseori ca departamentele nu au capabilitatea indeplinirii unor sarcini importante şi coordonarea cu instituții pentru colectarea datelor se poate dovedi a fi dificilă. Modelul poate fi nepotrivit în special în cazul în care aceste departamente trebuie sa indeplineasca un volum mare de sarcini, sarcini noi și complexe sau trebuie sa isi schimbe periodic sistemele sau procedurile de lucru.

  • Consortiul Comunitar (Pactul) ”Cultural”

 

Acest model se bazeaza pe constructia unei structuri parteneriale, comunitare, cu reprezentarea tuturor părților interesate în procesul aplicării planurilor de dezvoltare institutionala. Aceasta structura parrteneriala poate fi construita informal, pe parcursul procesului de planificare ca la finalul acesteia sa dobandeasca o identitate separată (daca partile interesate au capacitatea şi atitudinea necesara sustinerii ei), sau poate actiona ca un comitet consultativ pentru un cadru organizational similar cu cele descrise în cadrul punctelor (1) și (2).

Dezvoltarea acestor tipuri de structuri presupune atât asigurarea infrastructurii de funcționare (spații amenajate, dotări, echipamente – direct sau punerea la dispoziție a acestora în cadrul unui Centru de Dezvoltare) cât și investiții ”soft” în creșterea capacității organizaționale de management partenerial al dezvoltării locale. Structurile de tip 1 și 2 pot să asigure secretariatul, suportul logistic permanent și/ sau asistența directă de specialitate până la maturizarea instituțională a structurii de tip 3, manifestată prin înființarea și funcționarea unui nivel executive.

Notă:

Cele mai bune practici de facilitare comunitară din proiectele de dezvoltare locală din România arată că pe termen lung (necesar construcției și maturizării organizaționale) ”Consorțiul Comunitar (Pactul) ”Cultural” poate acoperi și susține participarea tuturor părților interesate în procesul dezvoltării (cetățeni, autorități, ONG – uri/ societate civilă, operatori economici) asigurând un parteneriat stabil bazat pe interese comune. Acest consorțiu poate fi asimilat cu structuri parteneriale, de cooperare inter comunitară și inter sectorială existente deja în zonă (ex. Asociații de Dezvoltare Intercomunitare, Alianțe ONG, etc).

Aceste tipuri de structuri vor fi implicate continuu în aplicarea ciclurilor de planificare (elaborare – implementare – revizuire periodic) iar în cazul implementării, principala sarcină va fi aceea de:

 

8.     Monitorizare și evaluare a implementării strategiei BJG

 

M&E reprezintă o observație continuă (monitorizarea) și o analiză periodic (evaluarea) a evoluției diferențelor dintre valorile indicatorilor prestabiliți în perioada de planificare (în cadrul etapei 1, Analiza situației existente) și valorile acelorați indicatorilor realizați pe parcursul implementării documentelor de planificare.

Indicatorii de M&E pot fi clasificați în:

  1. Indicatori de M&E cantitivi, corelați cu elementele de planificare, prezentați în figura de mai jos.
  2. Astfel:
  • Indicatorii de IMPACT – definesc efectele pe termen lung asupra unor largi grupuri (țintă), a atingerii obiectivelor generale stabilite prin procesul de planificare.
  • Indicatorii de REZULTAT – definesc efectele pe termen scurt, imediate, asupra beneficiarilor serviciilor sau produselor furnizate prin aplicarea acțiunilor/ proiectelor cuprinse în Planul de Acțiuni.
  • Indicatorii de IEȘIRE (OUTPUT) – definesc serviciile, bunurile culturale furnizate beneficiarilor prin aplicarea acțiunilor/ proiectelor cuprinse în Planul de Acțiuni.
  • Indicatorii de INTRARE (INPUT) – definesc resursele consummate pentru crearea și furnizarea serviciilor, bunurilor create prin activitățile proiectelor implementate.

Recomandarea realizatorilor raportului este ca acești indicatori să fie identificați din baza indicatorilor colectați și prelucrați intern în cadrul sistemului național al bibliotecilor publice și stabilirea nivelului acestor indicatori să fie subiectul unei prime întâlniri de asistență a unui consultant extern cu echipa de coordonare a procesului de planificare.

  1. Un alt tip de indicatori, extreme de importanți pentru M&E implementării este reprezentat de indicatorii CALITATIVI, sau de PERFORMANȚĂ, a căror structură și definire este prezentată în tabelul de mai jos:
Indicator de performanță Descriere
Relevanță In ce masură, obiectivele proiectului sunt relevante în relație cu nevoile identificate şi prioritățile stabilite ?
Eficiență Cum se regasesc resursele alocate (inputs) în rezultatele (outputs) obținute ?

Arată raportul dintre iesiri (outputs), rezultate si/ sau impacte şi resursele alocate (inputs) (in particular cele financiare) utilizate pentru realizarea acestora.

Eficacitate Cat de mult a contribuit acțiunea / proiectul la atingerea obiectivelor de dezvoltare locale/ ale companiei.

Compara ce s-a facut cu ceea ce a fost planificat initial. (compară iesirile/outputs, rezultatele și/ sau impactele realizate cu cele planificate).

Utilitate Proiectul a avut un impact asupra grupului țintă în relație cu nevoile lor ?
Sustenabiltate (durabilitate/ continuitate) Ce schimbări sau beneficii pot fii așteptate și/ sau dezvoltate după finalizarea proiectului/ acțiunii?

 

Sarcina creării şi conducerii unui sistem de M&E revine structurilor de implementare prezentate anterior și se manifestă prin elaborarea și diseminarea la nivelul tuturor părților implicate prin rapoarte/ studii/ analize ale indicatorilor de M&E.

În Anexa 9 sunt prezentate, cu scop orientativ, fișe de monitorizare a unor indicatori posibil de utilizat.

 

9.     Concluzii și impresii ale procesului participativ de planificare strategică

 

O abordare formală – instituțională:

De ce o strategie pentru biblioteci?

Pentru că legea o încurajează (Legea cadru a descentralizării – nr. 195/2006 și Legea bibliotecilor – nr. 344/2002).

 

De ce o strategie judeţeană pentru biblioteci?

Pentru că principalele atribuții centrale, ministeriale sunt: elaborarea legislației, a politicilor publice și negocierea agendei europene.

Pentru că: “Biblioteca publică – biblioteca de tip enciclopedic pusă în slujba unei comunităţi locale sau judeţene” (Legea 334/2002).

 

Pentru că astfel se susțin principii cheie ale spațiului politic european:

 

Subsidiaritatea – o maximă politică şi socială conform căreia responsabilitatea unei acţiuni publice, atunci când e necesară, trebuie să revină celei mai mici entităţi capabile să rezolve problema. El merge mână-n mână cu principiul supleanţei, care presupune că atunci când o problemă excede capacităţile unei entităţi mai mici, eşalonul superior are datoria de a o susţine, în limitele principiului subsidiarităţii. Subsidiaritatea presupune a găsi nivelul pertinent de acţiune publică.

 

Descentralizare – constă în transferul de putere dinspre stat către persoane juridice de drept public distincte de el. Este procesul de aducere a deciziei cât mai aproape de cetăţeni. Principalul avantaj al descentralizării este circulaţia informaţiei de jos în sus, astfel încât deciziile la nivel macro să se ia în cunoştinţă de cauză asupra situaţiei din teren. Nu constă în cedarea, din partea statului, a puterilor pe care vrea el să le cedeze, ci în a le recunoaşte comunităţilor dreptul de a-şi rezolva ele însele problemele.

 

Pentru că astfel putem să definim spre ce fel de bibliotecă ne îndreptăm:

“În cadrul societăţii informaţiei[8] biblioteca are rol de importanţă strategică” (Legea 334/ 2002, Art 1/a).

 

“Informaţia a devenit principala forţă de producţie în ultimele decenii”. (Jean-François Lyotard, 1979, în La condition postmoderne: rapport sur le savoir).

 

“Societatea a devenit o civilizaţie ştiinţifică bazată pe servicii, educaţie şi activităţi creative” (Radovan Richta).

 

O abordare non formală – comunitară:

De ce o strategie de dezvoltare a bibliotecii? Pentru că am nevoie de bibliotecă.

De ce am nevoie de bibliotecă? Pentru că îmbogăţeşte calitatea vieţii în comunitatea pe care o serveşte, pentru că îmi oferă susţinere personală şi mecanisme de apărare.

 

Într-o comunitate responsabilă biblioteca poate fi un punct de sprijin oferind mecanisme de apărare.

Care ar fi acestea?

Putem particulariza pentru comunitatea noastră (plecînd de la aticolul “12 modalităţi în care bibliotecile sunt bune pentru ţară” publicat pentru prima oară în revista American Libraries în decembrie 1995 de Kniffel Leonard şi actualizat şi adaptat de autor în decembrie 2010):

  1. Biblioteca susţine democraţia – “oferă acces la informaţii şi diverse multe puncte de vedere, astfel încât oamenii să poată lua decizii conştiente, privind politicile publice, pe toată durata vieţii lor.”
  2. Biblioteca dărâmă bariere – “oferă servicii şi programe pentru oameni cu nivel diferit de alfabetizare, persoane cu handicap fizic sau social, persoane fără adăpost sau sărace.” Biblioteca “lichidează obstacolele, care îngrădesc comunicarea şi instruirea.”
  3. Bibliotec@ asigură eg@litate@ în drepturi – “resursele sînt disponibile tuturor membrilor comunităţii, indiferent de statutul social.”
  4. Biblioteca sporeşte valoarea – “oferă posibilităţi de alegere între tendinţa generală şi puncte de vedere alternative, între conceptele tradiţionale şi vizionare, între perspectivele monoculturale şi multiculturale.”
  5. Biblioteca alimentează creativitatea – “Prin atmosfera care stimulează curiozitatea, biblioteca creează oportunităţi pentru învăţarea (in) neformală şi pentru descoperiri noi.”
  6. Biblioteca lărgeşte orizontul tinerilor.
  7. Biblioteca aduce plusvaloare – întoarce valoare comunităţii pe care o serveşte – 5 lei pentru fiecare leu investit.
  8. Biblioteca făureşte comunitatea – “validează şi unifică, … salvează vieţi, literalmente şi prin conservarea documentelor despre acele vieţi.”
  9. Biblioteca sprijină familiile – “oferă un loc alternativ pentru părinţi şi copiii lor în scopul consolidării activităţilor desfăşurate în mod tradiţional la domiciliu, punând la dispoziţie spaţii pentru pregătirea temelor pentru acasă, resurse pentru părinţi, programe extra-şcolare, resurse care pot fi accesate de la distanţă, lecturi individuale, programe în ajutor alfabetizării timpurii.”
  10. Biblioteca favorizează dezvoltarea competenţelor tehnologice – “Serviciile şi programele bibliotecare dezvoltă gândirea critică şi alfabetizarea informaţională.”
  11. Biblioteca oferă spaţii sigure şi bine reglementate.
  12. Biblioteca prezervă trecutul – este “depozitara pentru istoria comunităţii.”În loc de epilog:(Dan Arsenie, Evenimentul Zilei)Acasă, fetiţa ne arată biblioteca ei: o cutie de carton unde stau îngrămădite vreo 10 cărţi. E avidă să citească şi şi-ar cumpăra multe cărţi dacă ar avea cu ce.  Acolo, în cămara amărâtă cu velinţe ferfeniţă şi pământ ud pe jos, Jeni încă visează că într-o zi, când se va face mare, se va întâmpla o minune şi va avea bani să facă Medicina.”
  13. Biblioteca unei fetiţe: o cutie de carton: O vezi mică, fragilă, mohorâtă şi te întrebi de unde, oare, îi vine puterea să-şi facă planuri de viitor. „Simplu, cartea e puterea mea”, ne-a şoptit mai târziu, la ea acasă. Birou de scris n-a avut niciodată. De acolo, de pe marginea patului, a citit pe genunchi nenumărate cărţi împrumutate de la bibliotecă. Aşa a şi descoperit-o preotul din sat, Marian Tudor, citind cărţi la bibliotecă. „Într-o zi, doamna bibliotecară mi-a spus că tot timpul vine la ea o fetiţă căreia îi place foarte mult să citească şi care se descurcă greu fiindcă mama a avut un accident de maşină. Am mers imediat la ea şi aşa am descoperit-o pe Jeni”, ne povesteşte preotul.
  14. ”Copiii salvaţi de bibliotecă. În pauze, fug să citească: În bibliotecile pentru copii găseşti o mână de puşti salvaţi. Citesc excelent şi, cel mai important, înţeleg ceea ce lecturează. Cartea i-a ajutat să-şi formeze o idee sănătoasă despre viaţă.”
  15. (http://clubbib.wordpress.com/articole-traduceri)

(Jurnalul Naţional – Luni, 26 septembrie 2011)

 

 

 

 

10.           Anexe

 

Anexa 1 – Raportul ”Dezvoltarea Planurilor Strategice pentru Sistemele de Biblioteci Județene”;

Anexa 2 – ”Workshop pentru Definirea Strategiei de Dezvoltare a Sistemului de Biblioteci Publice Judeţene GORJ (pentru perioada 2014 – 2020)”;

Anexa 3 – Raportul cercetării asupra utilizării computerelor din bibliotecile beneficiare ale programului Biblionet

Anexa 4 – Analiza ”Arborele Problemelor vs Arborele Obiectivelor”;

Anexa 5 – Obiectivele ”Strategiei de Dezvoltare Durabilă a județului Gorj pentru perioada 2014 – 2020;

Anexa 6 – Obiectivele Ministerului Culturii și Patrimoniului Național în domeniul Biblioteci Publice (Art.4/ HG 90’2010);

Anexa 7 – Obiectivele Planului de Acțiune pentru Cultură 2014 – 2020, al Uniunii Europene;

Anexa 8 – Corelarea obiectivelor strategiei BJG cu obiectivele de dezvoltare de rang superior (județean, național, european);

Anexa 9 – Model fișă de proiect

Anexa 10 – Modele fişe de monitorizare și evaluare a indicatorilor de dezvoltare.

 

 

 

 

 

 

 

 

[1] ANBPR – Asociația Națională a Bibliotecilor Publice din România

[2] TIC – Tehnologia Informatică și Comunicații

[3] ANBPR – Asociația Națională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România

[4] Strategia de Dezvoltare Durabilă a județului Gorj pentru perioada 2014 – 2020,

[5] Obiectivele Ministerului Culturii și Patrimoniului Național (Art.4/ HG 90’2010),

[6] Work Plan for Culture 2014 – 2020, (Official Journal of European Union, C325/1, 2.12.2010).

[7] Scop – situația la finalul aplicării proiectului – problema identificată soluționată.

[8] Societatea informaţiei (văzută ca etapa ulterioară societăţii industriale) este o sintagmă consacrată iniţial în filozofie şi politologie pentru a desemna tipul de societate în care în centrul activităţii economice, politice şi culturale se află informaţia (“knowledge”, cunoaşterea). Mijlocul prin care se ajunge la competitivitatea economică în acest tip de societate este tehnologia informaţiei (IT).

Cafeneaua ANBPR

19 nov.

Bibliotecarii din Zona de Sud-Vest – incurajati sa performeze in munca de Asociatie

Seria intalnirilor profesionale organizate in acest an sub egida Asociatiei Nationale a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania – ANBPR, in parteneriat cu IREX Romania, continua cu Cafeneaua regionala pentru Zona de Sud-Vest. Aflat la cea de-a treia editie locala, acest eveniment isi propune sa aduca impreuna bibliotecari cu diverse specializari din cinci judete, si anume: Mehedinţi, Gorj, Valcea, Olt si Dolj.

Experienta profesionala deschisa membrilor ANBPR interesati de activitatea si perspectivele de dezvoltare ale Asociatiei, aceasta Cafenea se va desfasura, la Craiova, in perioada 22-24 Noiembrie 2010, cu participarea Bibliotecii Judetene „Alexandru si Aristia Aman” din Craiova, in calitate de gazda a acestei editii.

„Intrunirea profesionala pentru Zona de Sud-Vest va aduce in discutie si va provoca audienta sa dezbata pe tema dezvoltarii organizationale a ANBPR. Evenimentul va fi structurat pe doua paliere. Pe de-o parte, cca 60 de bibliotecari vor socializa si vor dezbate in echipe de 6-8 persoane cele mai actuale problematici ale vietii de Asociatie. Pe de alta parte, presedintii si vice-presedintii Filialelor din judetele din Sud-Vest vor beneficia de un training de micro-management, menit sa optimizeze relatiile dintre reprezentantii conducerii si structurile teritoriale ale ANBPR”, este de parere Silvia Nestorescu, Secretar General al ANBPR si coordonatorul celei de-a treia Cafenele regionale a acestui an.

Avand atat componente de workshop, cat si de discutie relaxata, intre colegi, Cafeneaua regionala a ANBPR isi propune sa-i ajute pe bibliotecari sa gestioneze cu succes activitatile legate de identificarea problemelor, gasirea de solutii si managementul Filialelor, in acord cu politicile agreate la nivelul Asociatiei-mama.

„Asociatia este, prin definitie, mediul in care se conciliaza intr-un mod natural rigoarea profesionala cu asteptarile si convingerile personale ale membrilor. Ceea ce ne propunem noi este sa gasim, impreuna cu membrii nostri, echilibrul just intre profesia de bibliotecar si nevoile individuale de dezvoltare personala ale acestora.
Prin calitatea relationala si mediul de lucru relaxat pe care le ofera, Cafeneaua este, din acest punct de vedere, un format foarte generos, care favorizeaza crearea de legaturi inter-personale”
, a declarat Ioana Crihana, Director Executiv al ANBPR.

Despre ANBPR: Asociaţia Naţionala a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din Romania (ANBPR) este cea mai reprezentativa organizaţie profesionala a bibliotecarilor din bibliotecile publice. Raţiunea de a fi a acestei organizaţii este aceea de a coagula, intr-o forma de asociere pe plan naţional, aşteptarile, nevoile şi interesele celor care, prin profesie, preocupari şi atribuţii susţin profesia de bibliotecar, dezvoltarea biblioteconomiei şi a ştiinţelor informarii şi documentarii.

www.anbpr.org.ro

Mai multe informatii:
Cristina Iliescu
Asistent Director
ANBPR
tel./fax: 021 411 02 77
email: anbpr_ro@yahoo.com

La poarta de sud a Gorjului

31 aug.

      Poarta… Un simbol al gospodăriei săteşti. Poarta maramureşeană e cunoscută în toată lumea. Sau, la noi în Gorj, celebra Poartă a Sărutului. Dar toate  judeţele au porţile lor – comunele situate la intrările în ele. Comuna Ţânţăreni este  poarta noastră de sud , fiind prima comună din Gorj situată pe traseul Craiova – Târgu Jiu – Petroşani. Ori, o poartă frumoasă arată că şi oamenii din zona respectivă sunt gospodari şi înţelepţi.

         Gospodari pentru că înfăţişarea comunei o arată în mod evident. Înţelepţi pentru că ştiu să-şi pregătească generaţiile viitoare. Biblioteca comunală este un exemplu de materializare  a preocupărilor administraţiei locale de netezire a diferenţelor dintre rural şi urban. Este o bibliotecă vie, sprijin solid pentru cei ce au nevoie de cunoştiinţe şi informaţii . Este o bibliotecă ce atrage nu numai prin sediu şi colecţia de documente , dar şi prin activitatea bibliotecarei  Iuliana Ionescu.

         Am cunoscut-o pe doamna primar  Maria Vasilescu  în timpul vizitelor de selecţie din runda întâi a programului Biblionet.  După ce ne-a „copleşit” cu realizări cum ar fi cantina socială, staţia de radioficare locală, ne-a comunicat că în vara anului 2010 va mai realiza şi prima ludotecă din judeţ. Recunosc, bucuria acestei veşti a fost însoţită şi de ceva scepticism datorat şi problemelor cu care se confruntă autorităţile locale dar şi activităţilor suplimentare diverse în care bibliotecara era deja implicată : grupul de dansuri folclorice şi moderne ; programul staţiei de radioficare. 

       Vara 2010 a marcat într-adevăr inaugurarea primei ludoteci din judeţul Gorj în comuna Ţânţăreni. Bucuria noastră a fost de departe depăşită de cea a copiilor veniţi cu acest prilej. Îmbrăcaţi sărbătoreşte atât atât la trup cât şi la suflet, cei mai tineri beneficiari ai acestei locaţii s-au simţit cu adevărat pe tărâmul jocurilor şi poveştilor.

      Acum, când scriu aceste lucruri , pot spune că succesul acestei realizări a administraţiei locale din Ţânţăreni este cert. Din informaţiile recente am aflat că a fost nevoie de implicarea unor voluntari pentru a mări programul ludotecii şi bugetul alocat de primărie pentru materialele necesare ( creioane colorate, cărţi de colorat, jucării , etc.) a fost suplimentat.

       Iar eu aştept ca şi alte biblioteci gorjene să îmi aducă veşti despre realizări care să crească aportul instituţiilor noastre în formarea  tinerilor din speranţe în  certitudini.

Hello world!

25 aug.

Welcome to WordPress.com. This is your first post. Edit or delete it and start blogging!